UE a decis, joi, 17 ianuarie, trimiterea cât de rapidă a unei forţe militare de antrenare a armatei maliene. Toate ţările UE susţin operaţiunea condusă de Franţa împotriva forţelor islamiste din Mali, dar nicio altă ţară din UE nu va trimite acum trupe pe teren.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Misiunea adoptată la Bruxelles de miniştrii europeni de externe ar trebui să fie operationala in cel mai scurt timp, cel mai târziu la jumtatea lunii februarie.
Ea este formată din 200 de militari care vor antrena fortele armate maliene si din 250 de civili care vor asigura un sprijin administrativ si logistic.
Belgia, Germania, Italia, Spania, Danemarca, Estonia, Slovenia, Suedia si Polonia si-au anuntat intentia de a participa la aceasta forta. România este pe cale de a analiza situatia, a explicat ministrul de externe Titus Corlatean, care prevede ca militari români se vor afla printre cei 200 mentionati.
UE se arată în fine solidară cu statul si cu poporul malian in lupta impotriva terorismului, după ce ajutorul i se ceruse din martie 2012. Totul a fost declansat acum de interventia franceza fara de care terorismul ameninta nu doar Mali ci si intreaga regiune.
Nicio altă ţară europeană în afara Franţei nu va trimite însă acum trupe de lupta în Mali, dar nu este exclus un ajutor militar mai târziu, a precizat Inaltul reprezentant al UE Catherine Ashton.
"Francezii nu sint singuri, ei sint precursorii", a spus la rândul sau ministrul francez de externe Laurent Fabius la Bruxelles, incercînd sa indulceasca pilula. Dar interventia din Mali este o lovitura dura pentru bugetul Frantei acum in plina perioada de austeritate.
Fabius a adaugat ca operatiunea lansata de Paris saptamâna trecuta era « urgenta si necesara ». El refuzat insa sa comenteze situatia ostatecilor francezi detinuti in estul Algeriei,iar
