Parlamentarii se pregătesc să oprească dosarele de corupţie care îi vizează direct, cel puţin procedurile de arestare şi percheziţie. O propunere de modificare a statutului parlamentarilor va transforma Comisiile Juridice din Parlament în tribunale politice paralele. O explicaţie a vitezei cu care parlamentarii doresc să-şi întărească imunitatea în faţa procurorilor este şi faptul că în ultimii şase ani DNA a trimis în judecată 23 de parlamentari şi 15 miniştri.
În prezent, în Parlament sunt 23 de senatori şi deputaţi care sunt cercetaţi, au dosare penale pe rol sau aşteptă o sentinţă definitivă. Citeşte în text lista parlamentarilor cu probleme de corupţie.
► O modificare a legii, neasumată nominal încă de nici un politician, dar care apare scrisă explicit în proiectul de modificare în discuţie, spune că pentru ca un parlamentar să fie arestat, reţinut sau percheziţionat, procurorii DNA vor fi obligaţi să ducă în Parlament întreg probatoriul. Iar pe baza probatoriului senatorii şi deputaţii vor emite un fel de sentinţă în care spun dacă sunt sau nu de acord cu reţinerea, arestarea sau percheziţia.
► Astfel, potrivit draftului negociat de liderii grupurilor parlamentare pentru modificarea legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului trebuie "să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată", dar şi "probele relevante" pentru care se solicită o astfel de măsură.
► În forma actuală, legea prevede că: "cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei".
În forma propusă de parlamentari, procedura, prevăzută la articolul 24, se modifică astfel: "cererea ministrului justiţiei trebuie s
