Premierul Victor Ponta, copreşedinte al USL, şi-a asumat, după cum se ştie, în numele formaţiunii politice de guvernământ, revizuirea Constituţiei. În acest context el a declarat că se impune clarificarea statutului şi locului procurorilor în statul de drept. Ca profan în acest domeniu nu-mi permit să apreciez în ce măsură o asemenea clarificare se impune. Am aflat însă din presă că procurorul Daniel Morar a sărit ca opărit, şi-a convocat procurorii şefi din ţară şi i-a anunţat că se va duce la Palatul Victoria să-l chestioneze pe Victor Ponta ce a vrut să spună legat de nevoia clarificării. Dacă am lua în considerare numai acest mod de a reacţiona, titlul comentariului suprasemnat azi s-ar justifica pe deplin. Fără a face referiri la situaţia stranie din CSM, paharul ar rămâne totuşi gol cel puţin pe jumătate chiar şi din punctul de vedere al unui profan. Aceasta, din motivul evident că alegerea şefei CSM în persoana procuroarei Oana Hăineală, dublată de încăpăţânarea cu care se doreşte plasarea Alinei Ghica în poziţia de adjunctă sau a ciudatului Vasilică Cristi Dănileţ este considerată de tot mai multă lume dacă nu determinată politic şi ilegală, cel puţin neinspirată.

Ceea ce, desigur, ar trebui să confirme persoanele competente sau organismele abilitate.

Din punctul de vedere al opiniei publice, însă, reacţia Oanei Hăineală faţă de mass-media care o contestă că ar fi impregnată de nesigur şi se comportă asemeni aparatului de propagandă al lui Goebbels, este de un tupeism inadmisibil, strident şi dincolo de orice limită. Se poate totuşi recunoaşte teza lui Traian Băsescu potrivit căreia presa trebuie inclusă printre vulnerabilităţile siguranţei naţionale, teză preluată şi la o şedinţă recentă a CSM, instituţie care i-a fost credincioasă mai ales în anul precedent.

Ar mai fi de adăugat că asistăm la o ofensivă condamnabilă pentru menţi