De curând, a apărut pentru prima oară în limba română romanul „Nadja" de Andre Breton, una dintre pietrele de temelie ale curentului suprarealist. Volumul a fost tradus de Bogdan Ghiu şi a fost publicat la editura Polirom.
„Nadja" nu e doar povestea unui tânăr care vede pe o stradă din Paris o femeie de care se îndrăgosteşte nebuneşte. Romanul începe prin a fi o astfel de poveste, simplă, dar se transformă în istoria, pluristratificată şi mereu sub semnul hazardului, a unei stări mentale, un „etat d'esprit" ce va deveni semnul definitoriu al curentului suprarealist.
Cartea, publicată în Franţa în anul 1928, conţine şi un set de 48 de fotografii ce surprind oameni, locuri, obiecte şi situaţii suprarealiste. Nadja, care în ruseşte înseamnă „speranţă", este o punte între imaginaţie şi lume, şi exprimă felul în care fantezia îşi face loc în realitate.
Andre Breton s-a născut la Tinchebray, în 1896. A debutat la o vârstă fragedă, cu poeme, apoi s-a dedicat studiului medicinei şi psihiatriei. În 1916 s-a alăturat curentului dadaist. Eseist, editor şi critic, Breton a fost unul dintre fondatorii suprarealismului, iar manifestele sale conţin principalele linii ale curentului. S-a stins din viaţă la Paris în 1966.
De curând, a apărut pentru prima oară în limba română romanul „Nadja" de Andre Breton, una dintre pietrele de temelie ale curentului suprarealist. Volumul a fost tradus de Bogdan Ghiu şi a fost publicat la editura Polirom.
„Nadja" nu e doar povestea unui tânăr care vede pe o stradă din Paris o femeie de care se îndrăgosteşte nebuneşte. Romanul începe prin a fi o astfel de poveste, simplă, dar se transformă în istoria, pluristratificată şi mereu sub semnul hazardului, a unei stări mentale, un „etat d'esprit" ce va deveni semnul definitoriu al curentului suprarealist.
Cartea, publicată în Franţa în anul 1928, conţine şi un set de 48
