Începând cu anul 2013, Ministerul Sănătăţii susţine creşterea sumelor alocate pentru asistenţa primară şi pentru cea ambulatorie (asigurată majoritar de furnizori privaţi), care pot asigura rezolvarea unei părţi importante dintre cazurile care sunt tratate astăzi în spitale, cu costuri mult mai reduse şi, în consecinţă, cu o creştere a eficienţei de utilizare fondurilor publice. Stimularea activităţii de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, inclusiv prin introducerea de noi mecanisme suplimentare de finantare (plata pe rezultat) va conduce la o dezvoltare a intervenţiilor preventive şi la o reducere a spitalizărilor nejustificate.
În paralel, se doreşte o reechilibrare a decontării serviciilor din asistenţa spitalicească între furnizorii publici şi cei privaţi, în sensul în care sistemul spitalicesc privat trebuie să beneficieze de finanţare din fonduri publice doar în domeniile în care asistenţa spitalicească publică este temporar sau permanent deficitară sau este nereprezentată pe plan judeţean sau regional.
Finanţând din fondurile naţionale spitalele private, se reduc şansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. În România, 80% dintre cetăţeni au venituri mici, care nu le permit să apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private.
„Ideea unei finanţări mai bune pentru spitalele publice, în dauna celor private, este una foarte bună. Rulajul cel mai mare îl au spitalele publice de stat. Ne confruntăm cu tot mai multe cazuri grave, iar bolnavii sunt din ce în ce mai mulţi. Terapiile intensive, unităţile de primiri urgenţe şi secţiile capitale se încarcă din ce în ce mai mult. Toate cazurile grave ajung la spitalele publice nu la cele private. Oamenii străzii ajung tot la noi şi chiar dacă nu sunt asiguraţi, nu putem să îi scoatem afară,
