La 36 de zile de la câştigarea alegerilor, USL comunică în scris şi verbal următoarele: 1. Senatorii şi deputaţii corupţi vor fi judecaţi, întâi, de Parlament; 2. Incompatibilii vor fi sancţionaţi cu şase luni de concediu şi îşi vor păstra mandatul; 3. Agenţia Naţională de Integritate urmează să dispară. Sunt propunerile de modificare a Statutului parlamentarilor, cu care majoritatea uselistă îşi începe sesiunea, spălându-se pe dinţii după primul ospăţ la Putere şi aruncând, de la balconul Casei Poporului, o flegmă în capul mulţimii şi alta, în faţa justiţiei.

Cum, în Legislativ, s-a instalat o majoritate-mamut, iar viitoarele alegeri sunt departe, preocuparea de a nu răni sensibilităţile electoratului a dispărut cu totul, mai ales că acesta din urmă a demonstrat, la vot, că are pretenţii reduse. În consecinţă, iubitul popor al USL îşi primeşte „recompensa” mai repede decât se aştepta: un amendament special pentru miniştrii-parlamentari trecuţi, actuali şi viitori, care-i protejează de justiţie şi un altul care le dă liber aleşilor la multiple funcţii şi interese. Potrivit celui dintâi, simpla cererea de declanşare a urmăririi penale împotriva miniştrilor, adresată de ministrul Justiţiei, trebuie însoţită de „probele relevante, puse la dispoziţie de Parchet”, raportul comisiei parlamentare urmând să facă referire la acestea, precum şi la temeiul legal şi motivele invocate de procurori. Cu alte cuvinte, comisia de imunităţi, care solicita dosarul doar în cazul perchiziţiei şi arestării, nu-l dă pe mâna Parchetului pe respectivul, decât după ce îl judecă pe baza dovezilor, substituindu-se, astfel, justiţiei. Mai mult, în cazul în care constată că nu există temei pentru reţinerea unui parlamentar/ministru, Camera ar putea trimite hotărârea sa CSM, „pentru a lua măsurile care se impun”, trecându-şi, aşadar, în statut, o acţiune de intimidare a procurorilor. @