Cotidianul The Telegraph a scris recent despre iniţiativa unui grup important de investitori britanici, care propun renunţarea la standardele IFRS (International Financial Reporting Standards). Aceştia au trimis o scrisoare direct Comisiei Europene, după ce autorităţile britanice i-au ignorat. Biroul comisarului Michel Barnier a răspuns că "împărtăşeşte îngrijorarea" investitorilor şi... cam atât.
Mervyn King, guvernatorul Băncii Angliei, avertiza, încă din 2011, că standardele de raportare financiară IFRS distorsionează rezultatele băncilor, deoarece nu "detectează" creditele îndoielnice decât atunci când este mult prea târziu. Acest "standard" determină constituirea unor provizioane insuficiente, iar rezultatul este supraevaluarea profiturilor bancare, după cum a mai declarat Mervyn King.
Importanţa renunţării la IFRS a fost susţinută, recent, şi în faţa unei comisii a Parlamentului Marii Britanii, experţii audiaţi precizând că reglementările promovate de către International Accounting Standards Board (IASB) nu au contribuit doar la accentuarea crizei financiare, ci continuă să ascundă riscurile băncilor britanice.
În ultimul raport asupra stabilităţii financiare din 2012, Banca Angliei a pus din nou accentul pe necesitatea majorării capitalului bancar.
"Comitetul de Politică Financiară al Băncii Angliei pare obsedat de faptul că băncile nu raportează corect riscurile, subestimând ponderile de risc şi pierderile aferente creditelor neperformante", scria recent revista Euromoney.
Banca Angliei a observat că pierderile, inclusiv cele pentru creditele restructurate, sunt mai mari decât provizioanele deja constituite. Euromoney ne aminteşte, însă, că unul dintre principalele motive ale restructurării agresive a creditelor îl reprezintă tocmai "sfaturile" primite de la instituţiile de reglementare.
Bineînţeles că problemele generate