Această rubrică are drept scop să pună în lumină legăturile - indisolubile, socotesc eu - dintre domeniile spiritului. Până acum, am insistat asupra celei mai contestate şi deformat percepute dintre aceste relaţii: cea dintre religie şi ştiinţă. O recapitulare ar suna aşa:

- din întreaga existenţă a speciei umane, religia şi ştiinţa au fost separate - din motive politice şi de orgolii - numai în ultimele cinci-şase secole;

- nu există contradicţie între ştiinţă şi niciuna dintre religii;

- nu există o contradicţie de fond între creaţionism şi evoluţionism;

- majoritatea marilor oameni de ştiinţă din prezent şi din trecut cred(eau) în Dumnezeu;

- un număr tot mai mare de clerici se apropie de ştiinţă;

- la nivel mondial, reapropierea dintre ştiinţă şi religie a căpătat dimensiunile unui fenomen.

Vom vorbi, pe viitor, despre relaţia dintre ştiinţă şi artă, cea dintre artă şi religie fiind mai puţin interesantă, pentru că... nu e contestată de nimeni!

Nu înainte, însă, de a aduce în discuţie şi alte domenii ale spiritului, în primul rând cel mai vitregit dintre toate, pentru că nu prea e luat în serios nici măcar de sine stătător, cu atât mai puţin ca parte a unui întreg, în relaţie cu celelalte părţi: parapsihologia.

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, parapsihologia e ceva cu spiritism, fantome, Dosarele X, fiind înrudită cu magia şi, prin aceasta, cu scamatoria, deci cu circul.

Cu toate acestea, dicţionarele o definesc - corect şi serios - drept "Ramură a psihologiei (Nota Bene!) care studiază fenomenele psihice paranormale care nu sunt încă explicate ştiinţific" sau "Parte a psihologiei care studiază fenomenele ce par a nu intra în ansamblul legilor normale din psihologia actuală". De subliniat prudenţa decentă a încadrării: "nu sunt încă (s.m.) explicate ştiinţific", respectiv "nu par a intra în..." În acest al