Sunt oameni muncitori, greu încercaţi, dar care au ştiut că doar prin muncă vor reuşi în viaţă. Aşa că au făcut sacrificii mari, şi-au lăsat soţiile, copiii în ţară şi au plecat să muncească în străinătate.
Au fost apreciaţi şi lăudaţi de angajatorii lor străini, şi au primit salarii pe măsură. Dar nicio clipă nu au uitat de ţelul lor: acela de a se realiza în ţară. Aşa că fiecare bănuţ câştigat era pus de o parte şi trimis familiei.
Şi-au dat seama că pot strânge mai mulţi bani dacă vin şi soţiile lor, aşa se face că satele din Maramureş şi Ţara Oaşului sunt goale aproape întreg anul. Numai bătrânii mai veghează şi se minunează de adevăratele palate ridicate de copiii lor prin muncă şi sudoare.
"La Paris, oșenii continuă să trăiască după obiceiurile de-acasă. Stau numai între ei, mulți nu vorbesc limba, deși sunt acolo de mai bine de 15 ani, mănâncă sarmale, beau pălincă și visează în fiecare zi să se întoarcă acasă. Între prima generație, care a luptat din greu să-și facă un rost în Franța, și copiii lor, care vorbesc fluent limba și sunt perfect integrați în societatea franceză, se cască o prăpastie tot mai mare. Cei dintâi visează să se întoarcă într-o zi acasă, iar cei din urmă să poată rupe “blestemul betoului”care îi obligă, conform tradiției, să-și bage banii câștigați din greu în case cu mult etaje în satele natale.
Maramureșul, Moldova, Bucovina au și ele poveștile lor de succes care devin exemplu pentru comunitățile din jur. Casele bătrânești devin magazii de materiale pentru vilele în construcție, mașini scumpe se înghesuie pe ulițele devenite neîncăpătoare în luna august, când emigranții se întorc să își petreacă concediile în țară".
Mândrie şi Beton este un proiect uimitor, realizat de mai mulţi tineri - Petruţ Călinescu (fotograf), Ioana Hodoiu (documentare, texte), Ciprian Ciocan (web developer)
