Conform calendarului iulian, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc, pe 19 ianuarie, Botezul Domnului.
Ca şi Crăciunul, Boboteaza este precedată de ajunul sărbătorii care concentrează o mulţime de practici şi credinţe ce decurg din obiceiul “umblatul preotului cu botezul”. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor numită agheazmă mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică. Apa sfinţită, despre care se spune că are proprietăţi miraculoase şi de purificare spirituală, este împărţită credincioşilor.
Printre cei care sărbătoresc Boboteaza pe stil vechi sunt şi ruşii lipoveni, numiţi şi staroveri. Istoria spune că aceştia au părăsit ţara de origine în 1740, căutând un refugiu în locuri îndepărtate ale lumii, după ce au fost persecutaţi pentru că au refuzat să accepte noua orânduire a Bisericii Ortodoxe, impusă de patriarhul rus Nikon. Deşi, la nivel naţional, numărul ruşilor lipoveni a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, în municipiul Roman continuă să trăiască o importantă comunitate a acestei etnii. Duminică, 20 ianuarie, îşi vor sărbători onomastica toţi membrii acestei comunităţi care poartă numele Ion.
Conform calendarului iulian, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc, pe 19 ianuarie, Botezul Domnului.
Ca şi Crăciunul, Boboteaza este precedată de ajunul sărbătorii care concentrează o mulţime de practici şi credinţe ce decurg din obiceiul “umblatul preotului cu botezul”. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor numită agheazmă mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică. Apa sfinţită, despre care se spune că are proprietăţi miraculoase şi de purificare spirituală, este împărţită credincioşilor.
Printre cei care sărbătoresc Boboteaza pe stil vechi sunt şi ruşii lipoveni, numiţi şi staro
