Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării şi fundamentelor macro, cealaltă verigă slabă fiind România, cu diferenţa că guvernul de la Bucureşti pare serios în relaţia cu FMI, potrivit unui analist de la firma Roubini Global Economics (RGE).
"Ungaria este cea mai slabă verigă", din cauza îndatorării externe, cea mai ridicată din regiune, precum şi a fundamentelor macroeconomice mai slabe decât cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic, într-un interviu pentru un blog al Concorde Fund Management, preluat de publicaţia ungară Portfolio. De asemenea, băncile din Ungaria depind puternic de instituţiile de credit din zona euro şi de stabilitatea uniunii monetare, a adăugat Vukotic.
Cealaltă verigă slabă este România, a spus analistul, notând că principala diferenţă constă în faptul că guvernul român este aparent serios în privinţa încheierii unui acord cu FMI şi probabil va reînnoi actuala înţelegere, care expiră în martie.
"În situaţii turbulente, (acordul cu FMI, n.r.) oferă cea mai puternică asigurare pentru investitorii care au în vizor şi România. Contrar acestei situaţii, executivul ungar nu are nicio intenţie notabilă de a ajunge la o înţelegere cu Fondul, asumându-şi astfel un risc major, întrucât într-un context în care încrederea la nivel global se poate deteriora rapid şi puternic, Ungaria ar putea să fie prima ţară din care capitalul străin se retrage", a spus analistul RGE.
Firma RGE, condusă de reputatul economist Nouriel Roubini, a fost criticată la începutul săptămânii de Ministerul Economiei de la Budapesta pentru că ar fi cauzat deprecierea forintului printr-o recomandare de vânzare către clienţi.
RGE s-a apărat afirmând că deprecierea mondei ungare, în jurul pragului psihologic de 300 de forinţi pentru un euro, ar fi fost cauzată de comentarii al
