Se spune printre politicieni că toate măsurile discutabile trebuie luate în primul an după câştigarea alegerilor, în acest fel existând şanse mult mai mici ca electoratul să mai ţină cont de ele la finalul ciclului electoral. Dacă e vorba de măsuri necesare pentru revigorarea economiei acestea pot fi înţelese, dar dacă e vorba doar despre satisfacerea propriilor interese este de-a dreptul inacceptabil. La o lună şi ceva după alegeri, când noul Parlament nici nu şi-a început bine activitatea deoarece aleşii au intrat direct în vacanţă, priorităţile par a fi doar dintre cele care îi privesc personal pe unii decidenţi. Cel puţin din ceea ce a răzbătut în ultimele zile în presă din propunerile de modificare a statutului parlamentarilor. Sunt două ştiri care au atras atenţia: propunerea ca senatorii şi deputaţii să fie judecaţi, întâi, de Parlament, apoi incompatibilii să fie sancţionaţi cu şase luni de concediu şi să îşi păstreze mandatul.

Se ştie că în Parlament există o majoritate USL covârşitoare, care poate lua orice decizie doreşte.

În acest context, propunerile pot trece foarte uşor de parlamentul care se va reuni în perioada următoare. Ce presupun mai exact propunerile? Eventuala cerere de declanşare a urmăririi penale împotriva miniştrilor sau a parlamentarilor, adresată de ministrul Justiţiei, trebuie însoţită de „probele relevante, puse la dispoziţie de Parchet”. Raportul comisiei parlamentare ar urma să facă referire la acestea, precum şi la temeiul legal şi motivele invocate de procurori. Astfel, comisia de imunităţi, care solicită dosarul doar în cazul perchiziţiei şi arestării, nu-l va da în mâna Parchetului pe respectivul, decât după ce îl judecă pe baza dovezilor. În acest fel, parlamentarii sunt cei care îşi judecă colegii, iar parlamentul se substituie justiţiei. Dacă nu există temei pentru reţinerea unui parlamentar sau a unui mi