Prima întâlnire de lucru dintre reprezentanţii Ministerului Muncii cu cei ai delegaţiei FMI va avea loc astăzi, alte două fiind programate pentru perioada următoare.
Discuţiile se vor face pe marginea legii salarizării unitare în sectorul bugetar, dar şi pe teme precum o nouă modificare a Codului muncii sau situaţia sistemului de pensii. Legea salarizării unitare, intrată în vigoare de mai bine de trei ani, a revenit pe agenda discuţiilor, având în vedere că până în prezent prevederile acesteia nu au fost aplicate. Motivul? Anomaliile din sistem (de exemplu, salariul unui ministru era mai mic decât al unui subordonat) nu puteau fi rezolvate până când nivelul salariilor bugetarilor nu revenea la cel de dinainte de tăierea de 25% aplicată în iunie 2010.
Oficialii care au lucrat la această lege spun că legea a intrat în vigoare, dar Curtea Constituţională nu ar fi putut permite majorări salariale diferenţiate atâta vreme cât salariile bugetarilor erau reduse. Pe de altă parte, legea salarizării ar fi presupus o rezolvare a anomaliilor prin creşteri salariale, nu prin diminuări, astfel încât salariile mici să crească, iar cele mari să rămână la acelaşi nivel sau să crească mai puţin, pentru ca diferenţele să nu fie aşa de mari.
Astfel, cel mai mic salariu din sectorul bugetar ar fi trebuit să aibă coeficientul 1 - de 705 lei brut - iar cel mai mare să fie calculat după coeficientul 12 - 12 x 705 lei şi să fie obţinut de preşedintele ţării. Însă la momentul discuţiilor din anii trecuţi pe marginea acestei legi, punerea în aplicare ar fi însemnat creşteri ale cheltuielilor cu salariile bugetarilor de 30%, asta însemnând în prezent un efort financiar de 3 mld. euro pe an în prezent.
În ceea ce priveşte situaţia de la sistemul de pensii, deficitul a ajuns la peste 3 miliarde de euro pe an şi este tot mai greu de susţinut, având în ve
