Se ştie că între promisiunile electorale şi acţiunea guvernamentală există o mare diferenţă.

În istorie au fost foarte puţine guverne care şi-au onorat întru totul proiectele care le-au făcut posibilă constituirea. În majoritatea absolută a cazurilor, conjuncturi interne sau externe, prevăzute sau neprevăzute, le-au afectat activi­ta­tea, le-au schimbat obiectivele programate. În destule situa­ţii, guvernanţii au acuzat "greaua moştenire", adică "balan­ţele" economice deficitare, preluate de la echipa prece­den­tă. Actualul guvern al României nu se deosebeşte, din aceas­tă perspectivă, de altele. Executivul propus de USL, câş­ti­­gătoare "pe val" a alegerilor, este deja în faţa ratării "ţin­­telor" anunţate în programul său guvernamental. USL-ul (alianţă dominată de PSD şi PNL) îşi propusese "repa­ra­rea" efectelor dure ale măsurilor luate de guvernele sus­ţinute de PDL în contextul crizei economice genera­lizate. "Reîntre­girea" salariilor şi pensiilor, reducerea TVA-ului, comba­terea birocraţiei excesive şi a corupţiei pe măsură, eficien­tizarea absorbţiei fondurilor europene de dezvoltare, limi­ta­rea inflaţiei şi a scumpirilor energiei erau câteva din ţelurile anunţate alegătorilor. Marile obiective au fost, de­si­gur, relansarea creşterii economice şi menţi­nerea nive­lului deficitului bugetar în limitele stabilite de Uniunea Eu­ropeană. Or, după primele semne date de începerea exer­ciţiului guvernamental, nu sunt speranţe ca aceste proiecte să fie îndeplinite. Din ce cauze va fi, în 2013, viaţa ro­mâ­nilor mai grea? Trebuie să excludem, de la început, "greaua moştenire". Actualul guvern Ponta este succesorul altui gu­vern Ponta. După preluarea administraţiei, în 2012, guver­nul Ponta I a risipit fonduri şi energii în bătălii politice inu­tile, cum a fost cea legată de referendumul pentru sus­pen­darea preşedintelui. Privatizările convenite cu FMI pe