Războiul lasă întotdeauna urme adânci în suflet, greu de vindecat. Dobrogea, tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră, a fost şi el martor al unor evenimente sângeroase, tumultoase, evenimente care au devenit ulterior file de istorie. Cele două războaie mondiale au schimbat ţări şi destine.
Dacă la 22 iunie 1941 Germania nazistă, alături de aliaţii săi, printre care şi România, ataca U.R.S.S, pe data de 23 august 1944 armata română a rupt legăturile cu Germania şi se alătura, de data aceasta, U.R.S.S., S.U.A. şi Anglia. În drumul său către Vest, armata sovietică trecea şi peste pământul românesc, lăsând în urma sa amintiri dureroase pentru populaţie, greu de uitat, pentru că în ţară mai erau încă trupe germane care trebuiau eliminate.
Măsuri urgente de apărare
1944-1945. Hârşova. Locuitorii raionului dobrogean trăiesc pe pielea lor efectele devastatoare ale celui de-al doilea război mondial. În aproape fiecare zi cerul este aglomerat de avioane ruseşti. În fiecare clipă există pericolul ca o bombă să nimerească peste orice casă şi aceasta să ia foc. Raidurile aeriene înspăimântă orice suflare. Şi în aceste condiţii viaţa trebuie să îşi urmeze cursul... Hârşovenii caută să se apere cum pot împotriva iminentelor explozii care vizau unităţile militare germane în retragere. Marioara Tudoriţa Dorogan, născută în 1937, retrăieşte şi acum intens perioada celui de-al doilea război mondial. Era în clasa I atunci când avioanele ruseşti zburau zi-noapte deasupra Hârşovei.
„Toate aparatele de zbor de lansare-plecare erau înşirate pe malul Dunării, de la un capăt la altul. Oamenii mergeau acolo şi luau apă de la fântână. Mămica, cu cobiliţa şi eu, cu căldăruşele. Aceea era apa noastră", îşi aduce aminte Marioara. Şi amintirile curg... Tabloul de război de altădată se vede şi acum cu ochii sufletului, totul parcă a fost ieri. „Tăticul, venind în permis
