Există un loc în România unde discriminarea împotriva femeilor este totală, fără ca acest lucru să poată fi sancționat de Consiliul de Combatere a Discriminării.
E vorba de mănăstirea Calinic, din comuna vâlceană Muereasca. Aici, nicio femeie nu are voie să intre. Chiar la poartă, pe o tablă mare scrie "Legătura de blestem" prin care le este interzisă femeilor intrarea în această mănăstire.
Legea supremă care guvernează acest sălaș este regulamentul Sfantului Calinic, care interzice consumul de carne, interzice accesul femeilor și impune slujba la miezul noptii pana dimineata.
În anul 1857, în urma unei vizite pastorale, Sfantul Calinic vizitează Schitul Frăsinei, unde doreşte să dezvolte întreaga aşezare; dorinţa i-a fost împlinită în anul 1859, când au început lucrările de construire a noului locaş. Construcţia s-a realizat după planurile Sfântului Calinic şi cu concursul meşterului Costache, arhitectul său.
După sfinţirea noului aşezământ urmează şi organizarea lui administrativă. Sfântul Calinic dorea ca în noua ctitorie de la Frăsinei să fie introdusă pravila aspră care se practica în mănăstirile din Muntele Athos.
In acest scop aduce din Athos pe fostul sau ucenic, Policarp Nisipeanu, care vine insotit de doi ucenici, Silvestru si Lavrentie, primul hirotonit preot in Sfantul Munte, iar al doilea, diacon.
Slujbele de noapte începute prin Policarp şi ucenicii săi nu vor mai fi abandonate vreodată. Tot ca urmare a tradiţiei atonite, Sfântul Calinic opreşte intrarea femeilor în mănăstire, aşezand în acest scop în anul 1867 o piatră de legământ la circa doi kilometri de mănăstire, unde astăzi este o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor.
Există un loc în România unde discriminarea împotriva femeilor este totală, fără ca acest lucru să poată fi sancționat de Consiliul de Combatere a Discriminări
