I-a fost dat Brăilei să trăiască, mai ales în ultimul veac, câteva situaţii paradoxale care o fac unică între oraşele mari ale României. Prima imagine amplă şi complexă care evoca viaţa oraşului nu este dată de opera vreunui poet sau prozator, cum se întâmplă cu multe oraşe româneşti, ci se afla sub semnul imaginii, al artei fotografice prin câteva sute de cărţi poştale ilustrate.
Mai ales primii ani ai secolului al XX-lea vor fi dominaţi de această explozie fabuloasă a imaginii oraşului. Este un mit modern care, iată, după un veac şi ceva încă nu şi-a epuizat resursele, încă nu dă semne de vlăguire.
Alegerea unor imagini semnificative şi reprezentative, imprimarea lor pe cărţi poştale devine - în preajma anului 1900 - o afacere spectaculoasă, care aduce şi alte mari beneficii. Dacă la vremea respectivă cartea poştală ilustrată era o formă de informare şi cunoaştere, după un veac şi ceva ea devine martor obiectiv al unui tip revolut, devine document istoric despre o lume care numai aşa ni s-a păstrat.
Un album impunător, - „Brăila în cărţi poştale ilustrate", scos de Ştefania Botez şi Ion Volcu la Editura Proilavia a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati" - care adună cea mai mare parte a ilustratelor cunoscute în arhive şi colecţii particulare, evocă Brăila de la finalul secolului al XIX-lea până spre epoca interbelică şi spune ceva esenţial despre istoria oraşului. Însumate, cele 550 de cărţi poştale ilustrate formează un excelent foto-roman, o formă paraliterară de un farmec unic în spaţiul românesc.
Dar aceste cărţi poştale ilustrate care pun în circulaţie nu numai în România ci şi în întreaga Europă imagini excelente ale unui oraş-grădină, cum nu era altul în sud-estul României, au un tâlc mai adânc. Fotográfii - azi ştim bine cine erau şi, din păcate, nu le recunoaştem mari merite culturale sau istorice - căutau a
