Primul nume al unui constănţean care figurează în „Tabelul nominal cuprinzând fugarii aflaţi în evidenţa organelor Securităţii Statului" este cel al lui Cecil Alecu

Considerat dosar închis de unii, regimul opresiv din România rămâne însă rană vie pentru cei (mulţi) care au avut de suferit în mod direct de pe urma lui. În Constanţa, la fel ca în restul ţării de altfel, Securitatea a însemnat persoane urmărite şi trecute la capitolul indezirabil de „Fugari", tabere (sau mai bine zis lagăre) de muncă şi suplicii pentru populaţie. În urma documentării pe site-ul CNSAS, ZIUA de Constanţa vă prezintă lista completă a fugarilor dobrogeni urmăriţi de Securitate până la căderea regimului, în 1989. Facem menţiunea că, în ediţia online a cotidianului nostru, puteţi consulta întregul tabel al persoanelor spre care se îndreptau ochii agenţilor de Securitate. Casnice, avocaţi, tâmplari, oameni de vază sau simpli ţărani, nimeni nu scăpa de vigilenţa spionilor români, odată intraţi sub lupa autorităţilor. Facem precizarea că, din cauza condiţiilor precare de depozitare, documentul a suferit anumite modificări ce îl fac ilizibil în anumite părţi. Din acest motiv, persoanele ale căror nume sunt distorsionate prin ştergerea tuşului nu au fost menţionate în text, pentru a nu se crea confuzii.

Primul nume al unui constănţean care figurează în „Tabelul nominal cuprinzând fugarii aflaţi în evidenţa organelor Securităţii Statului" este cel al lui Cecil Alecu. Însemnat la numărul 35, omul era, potrivit evidenţelor fostei Securităţi, „fiul lui Dumitru şi Elena, născut la... 1929, în Constanţa, de profesie electrician mecanic". Totodată, se mai arăta că acesta era „neîncadrat politic; fugit în Anglia în anul 1945". Mai departe, la numărul 67, figurează Anisim Aref, născut în 1923, în Tulcea, „de profesie muncitor; neîncadrat politic; fugit în Germania în anul 1943". La numărul 82