Statele care au avut sau încă au ostatici în Algeria, unde starea de asediu continuă la rafinăria de la In Amenas, au reacţionat cu indignare disimulată la decizia guvernului acestei ţări de a lansa o operaţiune de salvare fără să le consulte înainte. Sursa: Reuters

În particular, diplomaţii sunt furioşi şi frustraţi, dar analiştii consideră că posibilitatea lor de a reacţiona este limitată de importanţa Algeriei ca aliat împotriva teroriştilor şi de faptul că această ţară este un producător major de petrol şi gaze naturale.

Armata algeriană a atacat, vineri, un complex petrolier din sudul ţării pentru a elibera sutele de ostatici algerieni şi străini din cel puţin 10 state reţinuţi aici de un comando islamist. Mai mulţi ostatici şi terorişti şi-au pierdut viaţa, dar numărul lor este încă neclar.

SUA, Marea Britanie şi alte ţări s-au plâns că autorităţile de la Alger nu le-au informat înainte de a lansa operaţiunea. Ministerul japonez de Externe l-a convocat pe ambasadorul algerian pentru a-i prezenta un protest oficial, iar premierul britanic David Cameron i-a cerut la telefon omologului său algerian Abdelmalek Sellal să acţioneze cu precauţie.

“Am insistat că noi şi alte state afectate trebuie să fim consultaţi înaintea începerii oricărei acţiuni" şi am oferit “sprijinul nostru tehnic şi al serviciilor secrete, inclusiv trimiterea de specialişti în negocieri cu răpitorii şi salvare de ostatici", a declarat vineri Cameron, precizând că i-a telefonat de mai multe ori premierului algerian.

Potrivit unui oficial militar american, şi Statele Unite s-au oferit să trimită echipe specializate în salvarea de ostatici, însă algerienii au refuzat.

Dar unii analişti cred că nu este de mirare că greu încercata Algerie, care a ieşit de sub tutela Franţei în anul 1962 după ani de război şi unde peste 20.000 de oam