La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis vineri expoziţia naţională cu genericul „Lux, util şi estetic la Apulum. Podoabe şi accesorii vestimentare”, o expoziţie care prezintă publicului circa 300 de piese cu valoare artistică deosebită, care provin din anticul centru Apulum.

Piesele expuse fac parte din colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Aşa cum a spus la deschidere, în calitate de gazdă, dr. Doina Creangă, directorul adjunct al instituţiei muzeale sucevene, expoziţia a fost realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, piesele prezentate (catarame, fibule, diverse obiecte de cosmetică, geme romane) făcând parte din colecţiile acestui muzeu.

Arheologul expert dr. Bogdan Petru Niculică a subliniat faptul că expoziţia defineşte pe deplin „locul pe care-l are în societatea contemporană o instituţie de cultură cum este muzeul”, accentuând totodată că este prima expoziţie organizată după anul 1990, care vizează „o perioadă foarte importantă pentru definirea poporului român”.

Despre lux şi despre decadenţa acestuia

Fără să încerce o definiţie a luxului, dr. Bogdan Petru Niculică şi-a completat discursul cu un citat dintr-o lucrare tipărită la Cernăuţi, în anul 1895 („Caleidoscop literar”, de Constantin de Stamati-Ciurea), în care autorul (care remarcă trei faze istorice ale luxului - „La egipteni, luxul religios, la greci, luxul de belle-arte, şi la romani, luxul individual al îndestulărilor trupeşti”) spune următoarele: “Veni apoi timpul decadenţei luxului, fiind el de la naştere ros la rădăcină de filosofia morală. Şi iată că din Asia se iviră doi apostoli uriaşi, cari răsturnară capiştele cu idolii lor şi înfrânară luxul cu zabalele modestiei şi a cumpătării patimelor trupeşti. Acei doi mari reformatori au fost Mahomet şi Christos”.

Triumviratul de la Apulum şi „un pas im