* potrivit administraţiei brăilene, procesul împărţirii pe regiuni s-ar putea întinde mai mult decât se doreşte şi va fi unul extrem de alambicat * atât preşedintele CJ Brăila, cât şi primarul Aurel Simionescu spun că înainte de a se face regionalizarea vor trebui schimbate Legea referendumului, Constituţia României, precum şi Legea privind teritoriul naţional
* cu toate acestea, conform spuselor lui Stancu, discuţiile cu reprezentanţii din Galaţi şi Tulcea vor continua în privinţa obţinerii capitalei în zona noastră
Ideea împărţirii administrativ-teritoriale a României în opt euroregiuni rămâne în continuare unul dintre cele mai importante subiecte ale anului 2013 şi o temă des abordată de administraţia brăileană. Chiar dacă la sfârşitul anului trecut, înainte de alegerile parlamentare, politicienii susţineau că ţintele principale vor fi regionalizarea şi obţinerea capitalei euroregiunii la Brăila, acum, după o analiză mai amănunţită, aceştia anunţă că procesul va fi unul destul de laborios. Atât preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, cât şi primarul Aurel Simionescu au susţinut ideea că pentru a se ajunge la o finalizare în acest sens, în primul rând ar trebui să se modifice legea referendumului, dar şi Constituţia României, care în prezent nu prevede noţiunea de regiune. În ceea ce-l priveşte pe şeful CJ, acesta îşi menţine poziţia în privinţa obţinerii capitalei la Brăila, precizând că deja s-au purtat discuţii la nivel de Galaţi şi Tulcea, concretizate prin crearea, cel puţin în plan teoretic, a "microregiunii" Dunărea de Jos.
"Premierul a anunţat că 2013 este anul în care noi trebuie să rezolvăm problema regiunilor din România. Şi ca să nu deschidem cutia Pandorei, mergem pe cele opt regiuni care sunt înregistrate astăzi la Uniunea Europeană şi pe care am funcţionat în perioada 2007-2013. Nu s-a stabilit
