Un proces inedit pe rolul instanţelor din Capitală. Curtea de Apel Bucureşti a decis ca Muzeul Naţional de Artă al României să restituie Academiei Române colecţia Pantazi, formată din 113 picturi realizate de pictori celebri români: Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu ş.a.

Procesul este pe rolul instanţelor din Buucreşti din data de 18 februarie 2008, atunci când Academia Română a solicitat în contradictoriu cu Muzeul Naţional de Artă al României şi Statul Român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, constatarea calităţii sale de unic proprietar al bunurilor lui Emanoil Pantazi (1870-1942), fostul şef al Comisiei Juridice din ministerul Afacerilor Externe. Academia Română a arătat că prin testamentul încheiat în decembrie 1941 Emanoil Pantazi - membru de onoare al Academiei Române, i-a donat acesteia colecţia sa de tablouri, lucrările fiind predate de către executorul testamentar Alexandru Pantazi în iunie 1942.

"Bunuri ale întregului popor"

Începând cu anul 1949, în conformitate cu prevederile Decretului Ministerului de Justiţie nr.326/aug 1949, s-a impus transmiterea folosinţei bunurilor statului ca bunuri ale întregului popor, deţinute de ministere, instituţiile de stat şi sfaturile populare. Ca urmare, în anul 195, prin decizia Academiei RPR nr. 61/17 iun 1953, dată în baza decretului 326/1949, s-au transmis de la Academia R.P.R. la Muzeul de Arta al R.P.R. - actualmente Muzeul National de Artă, peste 300 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane, etc, ce au fost înregistrate în patrimoniul Muzeului, printre acestea figurând şi tablouri din colecţia Emanoil Pantazi.

Restituirea, posibilă doar prin justiţie

Potrivit instanţelor care au judecat acest dosar, MNAR prin adresa nr. 3063/13.09.2005, nu a contestat dreptul de proprietate al Academ