de N. I. DOBRA
20 ianuarie 2013 23:39
0 vizualizari
A-A+ Recent am aflat că una dintre cântăreţele mele preferate de odinioară, Amanda Lear, a trăit în intimitatea extravagantului pictor spaniol Salvador Dali. În revista Paris Match, fosta divă, ajunsă la o vârstă respectabilă, povesteşte câte ceva din acei ani ai adolescenţei sale şi maturităţii artistului. Pentru cititorii acestei rubrici, reproduc câteva pasaje: "(...) Eram la Şcoala de arte frumoase, să fi avut 17-18 ani şi îl aveam prieten pe Brian Jones, ghitarist în formaţia Rollin Stones. Pictorul ne-a invitat la un local, Brian s-a îmbătat, aşa că m-am dus singură. Nu ştiam că Dali era căsătorit cu Gala. Când m-a văzut, mi-a spus ca un fel de compliment: «Aveţi cel mai frumos cap de mort pe care l-am văzut vreodată». Am fost şocată, dar a completat: «Draga mea, un schelet de bună calitate este lucrul cel mai important în viaţă». Cincisprezece ani am rămas în anturajul lui, având grijă de el când Gala era plecată cu vreun gigolo în Grecia sau în Elveţia. De obicei, când era cu el, eu îmi făceam de lucru în Anglia, iar când eram eu cu el, ea pleca aiurea. De Crăciun eram toţi trei, de obicei la Chez Maxim's, la Paris. Gala era pentru el soţie, divă, stăpână, infirmieră. Pe mine mă picta în toate poziţiile şi ipostazele, mai ales goală. Nu m-am culcat cu el niciodată. Era impotent. Spunea frecvent că geniile nu trebuie să se reproducă: «Ţi-l imaginezi pe fiul lui Michelangelo şofer de taxi la poarta Maillot?». Cu Gala trăia o dragoste cerebrală. Fără ea era pierdut, iar ea îl accepta pentru că era avidă de bani. (...) În privinţa muncii, Dali era foarte disciplinat: după micul dejun începea să picteze, la 11 făcea un tur, căutând arici de mare. Mânca de prânz, se odihnea până la 16, după care, până la ora 20, lucra în atelier. În timp ce el lucra, trebuia să stau în atelier. C
