Mii de tineri s-au mutat în ultimii ani din Cluj în Floreşti, transformând comuna într-o localitate ce-şi poate revendica, numeric, statutul de oraş. Cum s-a adaptat exploziei imobiliare haotice a comunei din ultimii ani o familie ce locuieşte aici de aproape o jumătate de secol, într-un articol ziuadecj.ro.
Pentru sătenii care de zeci de ani locuiesc aici, avalanşa de noi locuitori care a ajuns la Floreşti a însemnat în primul rând o ocazie de a-şi valorifica terenurile, majoritatea folosite până atunci ca suprafeţe arabile. Ce au primit în schimb? Servicii mai multe, alimentare, farmacii, cabinete medicale, dar şi aglomeraţia excesivă, care până deunăzi le era necunoscută.
„Aici n-au fost blocuri, s-au făcut patru şi locuieşte o grămadă de lume", spune un bărbat de 75 de ani din Floreşti. "Avem ce ne trebuie, alimentară, farmacie, suntem bine. Noi avem grădina până în capăt (până în capătul blocurilor, n.red.) şi blocurile ne fac umbră, trebuia să le facă după cum era planul. S-a aglomerat (localitatea, n.red.) , acum sunt mii de oameni, dar e mai bine, suntem mai legaţi de oraş. Nu putem însă ieşi în drum, dacă ies cu căruţa mă amendează". Povestea o relatează Ioan Maja, un bărbat trecut de 75 de primăveri, care locuieşte cu soţia şi unul din băieţi într-o gospodărie situată la drumul principal, de la intrarea în Floreşti. În ciuda trecerii anilor şi a modernizării comunei, mai ales în ultimii ani, gospodăria a rămas „sfântă" pentru familia de floreşteni, de loc din satul Tăuţi, tot de pe teritoriul comunei.
La „umbra" blocurilor care au răsărit în ultimii ani în zonă, familia Maja plantează de decenii cereale şi zarzavaturi pe terenul care le mărgineşte. „Pentru mine să merg la hotar (la lucrul pământului, n.red.) este o recreere, mă duc ca într-o staţiune", povesteşte cu voioşie pe chip Maria Maja, cu şase ani mai tânără ca soţul, căru
