Scris de Cristina Ghilea - Cu o simplă ajustare a categoriei de încadrare, aceleaşi terenuri vor produce de vreo patru ori mai mulţi bani pentru Primărie.
Edilii spun că înfăptuiesc o dreptate. Cei vizaţi se simt persecutaţi precum chiaburii pe vremea comuniştilor. Din acest an, la propunerea executivului local, consilierii „au legalizat” introducerea unei suprafeţe minime de teren impozitată ca teren construibil, indiferent de situaţia reală a parcelelor.
Una dintre ţintele bine definite ale noii reaşezări financiare a terenurilor sunt samsarii imobiliari. Cei care, de-a lungul timpului, au cumpărat suprafeţe mari de terenuri arabile la periferia oraşului, le-au parcelat şi apoi le-au vândut ca loturi pentru construirea de locuinţe dar au plătit impozite ca pentru trenuri agricole, chiar şi atunci când destinaţia acestora era evidentă.
Victimele ale aplicării „la grămadă” a acestei reguli sunt cei care deţin suprafeţe de teren în zone care nu se pretează construirii, nu au şi nici nu plănuiesc degrabă să construiască.
„Suntem consideraţi, din nou, chiaburi?” Întrebarea rezumă starea de spirit a orădenilor care, proprietari fiind pe terenuri cu sau fără construcţii, se trezesc zilele acestea în situaţia de a plăti impozite de două, trei sau de peste 10 ori mai mari decât anul trecut. Asta din cauza schimbării categoriei în care le este încadrat terenul, în urma aplicării Hotărârii de Consiliu Local nr.10./2013, care stabileşte fiscalitatea pe 2013. Indiferent de folosinţa efectivă a parcelelor, Primăria impozitează ca terenuri de construit suprafeţe de cel puţin 850 de mp, pentru parcele mai mari, sau cât deţine, de fapt, omul, pentru suprafeţe mai mici!
Măsura a stârnit, evident, nemulţumiri din partea celor vizaţi, care au de plătit sume ameţitoare faţă de cele din 2012. Sunt vizaţi 5.800 de orădeni respectiv peste 8.000 de parcele. Aceştia
