Am intrat într-o farmacie ca să-mi cumpăr paracetamol. Niciodată nu ştii cînd ai nevoie de paracetamol şi, în plus, era o farmacie respectabilă, genul ăla de farmacie în care ar intra liniştiţi şi Stela şi Arşinel ca să scape de Adrian Enache.
În vitrină tronau trei cutiuţe galbene dintr-un medicament numit „Remediul faraonilor“. Am întrebat ce e ăsta şi farmacista mi-a răspuns foarte amabilă: „E un medicament străin, e foarte bun! A luat şi bărbatu-miu şi se simte excelent!“. Am luat paracetamolul şi am plecat. Dacă nu scrie pe etichetă remediul cărui faraon este, eu nu mă bag. Adică cu Ramses al II-lea mai merge cum mai merge, dar cu Tutankhamon chiar am o problemă.
Publicat în Cațavencii, nr. 2 (80)/2013
Am intrat într-o farmacie ca să-mi cumpăr paracetamol. Niciodată nu ştii cînd ai nevoie de paracetamol şi, în plus, era o farmacie respectabilă, genul ăla de farmacie în care ar intra liniştiţi şi Stela şi Arşinel ca să scape de Adrian Enache.
În vitrină tronau trei cutiuţe galbene dintr-un medicament numit „Remediul faraonilor“. Am întrebat ce e ăsta şi farmacista mi-a răspuns foarte amabilă: „E un medicament străin, e foarte bun! A luat şi bărbatu-miu şi se simte excelent!“. Am luat paracetamolul şi am plecat. Dacă nu scrie pe etichetă remediul cărui faraon este, eu nu mă bag. Adică cu Ramses al II-lea mai merge cum mai merge, dar cu Tutankhamon chiar am o problemă.
Publicat în Cațavencii, nr. 2 (80)/2013
