Eugene Kaspersky, cofondatorul companiei de programe de securitate Kaspersky Lab şi şeful departamentului de cercetare F-Secure, Mikko Hypponen, au analizat viitorul războiului cibernetic şi implicaţiile operaţiunii „Octombrie Roşu”, la conferinţa Digital Life Design (DLD), desfăşurată în Germania în perioada 20-22 ianuarie.

Cei doi au analizat consecinţele faptului că atacurile informaţionale devin din ce în ce mai frecvente. Kaspersky şi-a recunoscut defectul profesional, după anii de lucru în domeniul securităţii online. Deşi s-a declarat paranoic în domeniu, Kaspersky a estimat evoluţia viruşilor din anii ’90, care puteau fi comparaţi cu o bicicletă, până la apariţia „bolizilor” din prezent.

Cei mai sofisticaţi viruşi

Stuxnet şi alţi viruşi activi în prezent, sunt, în opinia lui Eugene Kaspersky, veritabile rachete, în această analogie, scrie techcrunch.com. „Red October”, malware-ul extrem de sofisticat descoperit recent, care atacă ţinte foarte bine stabilite, este staţia spaţială în materie de atacuri informatice, a estimat Kaspersky, după gradul de evoluţie tehnologică.

Pe de altă parte, „hackerul fericit” al anilor ’80-’90 nu mai există demult, a spus şi Mikko Hypponen, reprezentantul F-Secure. Avem, în schimb, de-a face cu infractori care îşi monetizează programele dăunătoare, sau cu reţele de activişti care aleg acest mod de protest, precum şi guverne care îşi atacă propriii cetăţeni sau spionează alte guverne, într-un război cibernetic de proporţii.

Originea operaţiunii „Octombrie Roşu”

Ambii specialişti în domeniul securităţii informatice presupun că atacul a fost unul finaţat de stat, având în vedere mai ales faptul că a implicat spionajul prin metode tradiţionale pentru a ţinti anumite ambasade, agenţii ale Uniunii Europene şi centre de cercetare nucleară şi spaţială din toată lumea.

Originea atacului rămâne în