Anul 2012 s-a încheiat foarte prost pentru omul de afaceri Dinu Patriciu. Din toate direcţiile, necazurile s-au năpustit asupra sa. Sursa răului? Deciziile de business neinspirate, deşi perfect justificate, luate acum 4-5 ani

«O criză înseamnă o schimbare de proprietate. Blocajul mental al majorităţii îţi oferă oportunităţi», spunea Dinu Patriciu în toamna lui 2010, la o conferinţă de business, unde participase pentru a-şi promova proaspăt lansatul lanţ de retail mic.ro. Impunător, de la cei doi metri de eleganţă ai săi, explica uşor relaxat câtorva zeci bune de antreprenori despre cum se fac banii. Dacă în acel moment – 2010 – ar fi lansat o ofertă de subscripţie publică pentru proiectul său de retail, Patriciu ar fi strâns o sumă mai mare decât cea pe care i-au plătit-o kazahii pentru Rompetrol, atât de solidă era credibilitatea sa în mediul de afaceri local. Am ales citatul de mai sus şi pentru că descrie perfect strategia sa de business din anii de după 2007. A cumpărat ieftin şi mult, folosindu-se de muntele de cash rezultat din exitul de la Rompetrol. Zeci de milioane s-au dus pe investiţii „exotice“, media, IT, energie verde. Grosul banilor a fost însă investit în imobiliare, domeniul din care a făcut primul milion şi în care excelase, cel puţin până atunci, magnatul român. Deşi a făcut afaceri în cele mai variate domenii, de la rafinare de petrol până la agricultură, afacerile de real-estate şi imobiliare au fost o constantă pentru Patriciu, reprezentând întotdeauna cel puţin 25%-30% din totalul businessului. Şi tot imobiliarele pot fi o explicaţie, cel puţin din punctul de vedere al businessului, pentru problemele de acum.

Primul milion

Despre Patriciu se poate spune orice, mai puţin că-i lipseşte iniţiativa, spiritul antreprenorial, killer-instict-ul, dacă vreţi. În fond, cine se mai poate lăuda că are pe peretele biroului