Peste cinci ani, România ar trebui să aibă construiţi nu mai puţin de 700 de kilometri de autostrăzi în concesiune. Văzută de Guvern ca un soi de panaceu la lipsa cronică de bani la buget, concesionarea concomitentă a patru tronsoane importante de autostrăzi va fi însă dificilă.
Nu mai puţin de patru proiecte importante de autostrăzi ce urmează a fi realizate în sistem de concesiune (concesionarul finanţează, construieşte, apoi colectează timp de 30 de ani taxele de autostradă) au fost scoase la licitaţie în ultimele două luni de către conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România cu binecuvântarea Ministerului Transporturilor.
Anunţuri publice prevăd pentru autostrăzile „Centura Sud Bucureşti" (valoare estimată la 9 miliarde lei, lungime 50 de kilometri), Comarnic-Braşov (5,3 miliarde lei, 58 de kilometri), Piteşti-Craiova (3,6-4,8 miliarde lei, 120 de kilometri) şi Ploieşti-Focşani (3,5-4,4 miliarde lei, 150 de kilometri) finalizarea, luna viitoare, a unei liste scurte de doritori. Pe parcursul următorului an, din aceştia va fi selectat câte un concesionar. Lucrările ar putea dura 3-4 ani, ceea ce înseamnă că în următorii ani vor fi în derulare proiecte cu o valoare estimată totală de aproximativ 4,8-5,3 miliarde de euro.
La prima vedere, lucrurile sunt în aparenţă simple. Concesionarul colectează taxele de autostradă, precum şi chiriile pe spaţiile aferente (restaurante, staţii de carburanţi etc.), urmând să-şi recupereze din acestea investiţia în lucrări, să plătească dobânzile bancherilor ce l-au împrumutat şi să obţină banii necesari întreţinerii. În practica negocierii concesiunilor, deoarece nu se ştie cum va afecta introducerea taxării traficul şi ca urmare a riscurilor întinse pe durata concesiunii, se ia în calcul posibilitatea ca concedentul (statul român) să asigure concesionarului, dacă va fi necesa
