Scăpat cu viaţă din atacul terorist din Alegria, constănţeanul George Iachim, vrea acum să uite de coşmarul prin care a trecut şi să-şi plângă prietenii care au decedat .

„Trăiesc o minune acum că văd ziua de azi. Scăpare din infern ,aia a fost” rezumă el în câteva cuvinte calvarul pe care l-a trăit. Spune că a ajuns în Algeria luni, cu numai două zile înainte de atacarea platformei de exploatare a gazelor de la In Ameinas. „

Eram mulţi acolo, eram o familie, era un loc sigur, consideram că aveam două case, o casă cu familia şi o casă acolo ,cu cei de la locul de muncă. Acum a doua casă a noastră este cimitir”. George Iachim crede şi acum că el şi Liviu Floria, s-au salvat printr-o minune. „ Trei minute ne-au despărţit de a trăi sau a muri. Tot ce a fost, a fost Dumnezeu care ne-a scos de acolo, atât. Nu avem superputeri, suntem două persoane normale , nu sunt niciun supererou, sunt doar un cetăţean român. Numai Dumnezeu a putut să ne ţină în picioare ,să mergem atâta prin deşert, în momentul în care ne-am rătăcit, tot El, ne-a scos, deci nu pot să vă descriu cum am găsit noi drumul sau că am avut noi noroc”. Constănţeanul povesteşte că pe drumul prin deşert , „ Liviu a mai avut baterie la elefon,că am ţinut telefoanele câte unul ,deschise, să salvăm bateriile. Norocul nostru că avea o busolă instalată pe telefon şi am putut să ne orientăm ziua”. Nici acum nu realizează cum a decurs atacul ,” am crezut că e un exerciţiu, când am văzut că trag am zis că sunt bine puşi în scenă. Când am văzut cum îi culcă la pământ pe colegii noştri şi când au început să-i care ,abia atunci am realizat că e adevărat şi am decis să supravieţuim”. A văzut cum colegii lui de muncă ,erau capturaţi de terorişti. „ Eram cu colegul meu Liviu şi cu un englez. Englezul din păcate, a decis să se ascundă în altă parte fapt pentru care la scurt timp, când au năvălit teroriştii, a fost lu