„Banii urmează pacientul“, însă nu și la spitalul privat. Principiul după care a funcționat până acum sistemul sanitar românesc ar putea fi schimbat, însă va fi acesta cel mai bun mod de a întoarce investiția asiguraților în propria lor sănătate?

În prezent, în limita plafonului obținut anual de la CNAS, prețurile la operatorii privați sunt cu circa 30% mai mici decât în mod normal, reducerea fiind acoperită de contribuția asiguratului la Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS). Posibilitatea aceasta ar putea dispărea de la 1 martie, iar vizate sunt intervențiile medicale mai complexe și totodată mai scumpe, pentru care românii au ales în ultimul timp privatul, cum ar fi nașterile sau operațiile de apendicită. Măsura vine într-o perioadă în care privații au anunțat investiții masive în spitale-mamut, în care să poată trata cazuri complexe. Europe Eye, MedLife, Medicover, Romgermed sau Medsana sunt doar câțiva dintre operatorii care au în plan spitale pentru anii următori.

„Măsura ne influențează planurile de investiții viitoare care se referă la deschiderea unui spital privat generalist“, spune directorul general Medsana, Vassilis Chaniotis. Pe lângă iminenta limitare a investițiilor în sistemul privat, problema principală ridicată de cei mai mulți oponenți ai măsurii este controlul asiguratului asupra propriilor sale contribuții. „Aceşti bani care merg spre furnizorii privaţi nu sunt bani publici, aşa cum s-a spus. Sunt bani privaţi din fondul asigurărilor de sănătate, banii asiguraţilor“, crede Iulian Petre, vicepreşedintele Coaliţiei Pacienţilor Cronici din România, care numără 2,5 milioane de membri. Rolul mult aclamat al sistemului privat a fost acela de a prelua o parte din presiunea de pe sistemul public de sănătate, confruntat cu lipsuri mari, mai ales la capitolul spitale. Potrivit Ministerului Sănătății (MS), spitalel