Dacă tupeul ar purta un nume, i s-ar putea spune, simplu, Adrian Severin. Europarlamentarul fără de partid (chiar şi PSD a trebuit să-l exmatriculeze, la insistenţele socialiştilor europeni) nu se mulţumeşte cu statutul de ciudăţenie lacomă, penală şi mincinoasă a legislativului european, ci trece şi la nivelul următor: agresivitatea.
Săptămâna trecută, Severin a primit două veşti: răspunsul lui Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, la interpelarea sa, precum şi sentinţa Justiţiei austriece în procesul de corupţie al fostului europarlamentar Ernst Strasser: patru ani de închisoare. Luate împreună, cele două evenimente îl transformă pe Severin într-un personaj mai caraghios chiar şi decât el însuşi.
Anul trecut, pe 10 octombrie, secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, a făcut “imprudenţa” să-i adreseze o scrisoare ministrului român al Justiţiei, Mona Pivniceru. Prin doamna Day, “guvernul” Europei a solicitat informaţii despre:
- stadiul actual şi viitorii paşi procedurali în mai multe cazuri de corupţie la nivel înalt, printre care şi cele ale unor politicieni: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Cătălin Voicu, George Becali, George Copos, Decebal Traian Remeş, Tudor Chiuariu, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru (fost şef al Romsilva);
- stadiul anchetei privind eventualele fraude de la referendum;
- deciziile Parlamentului în cazul parlamentarilor găsiţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate (ANI);
- motivul pentru care, în cazurile foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, Camera Deputaţilor a decis să respingă solicitarea DNA de începere a urmăririi penale.
O solicitare absolut normală, în spiritul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe Justiţie. Nu şi pentru Adrian Severin, care a sărit din păpuşoi fără să-l întrebe nimeni.
Pe 26 noiembrie 2012, acesta a adânc
