La Paris debutează luni pentru 5 zile defilările “haute couture” pentru colectiile de modă (pentru femei) primăvară-vară 2012. Numai câteva case de modă pot pretinde titulatura de “haute couture”.

Termenul “haute couture” este definit de un decret apărut în 1945. El este deci juridic protejat şi reuneşte sectorul de activitate în care exersează creatorii de haine de lux. În fiecare an o comisie compusă din profesionisti ai sectorului întocmeste o listă a caselor de modă autorizate să utilizeze această denumire.

Lista trebuie apoi validată de ministerul industriei. Criteriile pentru a putea pretinde la eticheta “haute couture” sunt foarte stricte: hainele realizate trebuie să fie unicate, făcute pe măsură şi realizate doar de mână, casele care le realizează trebuie să aibă cel puţin 20 de salariati şi să prezinte două colecţii pe an de câte 25 de modele fiecare, una în ianuarie alta în iulie, ambele la Paris. În sfârsit, fiecare casă e modă “haute couture” trebuie să dispună de două ateliere separate. Unul pentru “flou” altul pentru “strict”. Sub denumirea “flou” intră toate creatiile din materii fluide precum cămăsile, rochiile de seară sau cele de cocktail în timp ce “strict” sau “tailleur” este destinat hainelor structurate precum sacourile, pantalonii sau fustele drepte – pe scurt, tinute mai degrabă de zi sau după-amiază. Fiecare din aceste ateliere poate număra fie doar câtiva angajati pentru creatorii “tineri” până la câtvea sute la case “mari” precum Dior.

Dacă în 1946, adică imediat după definirea criteriilor, 106 case de modă erau înscrise pe lista “haute couture” pentru a “servi” circa 20 de mii de cliente, astăzi, în 2013 deci, doar 14 case sunt agreate, case ce numără două mii de cliente. Pe lista acestor case de modă considerate “haute couture” se numără unele “traditionale” precum Chanel, Dior sau Givenchy dar si unele mai “tine