Marţi, israelienii sunt chemaţi la urne în cadrul alegerilor generale. Sondajele arată la unison că alianţa actualului premier Benjamin Netanyahu va obţine un nou mandat. Însă ascensiunea extremei drepte, inclusiv în rândurile propriului partid, Likud, riscă să îl lase cu o majoritate dificil de guvernat.
Scrutinul de marţi ar trebui să asigure o majoritate clară dreptei dure în viitorul Knesset, parlamentul israelian unicameral. Adică alianţei Likud – Israel Beiteinu – dreapta conservatoire, respectiv dreapta ultranaţionalistă.
În schimb, Kadima, partidul de centru fondat de Ariel Sharon, ar putea dispărea complet, după ce a ieşit pe primul loc la ultimele alegeri. Ar putea să nu mai obţină pragul de intrare nici Hatzmahout, formaţiunea creată de Ehud Barak după plecarea din Partidul Laburist.
Blocul de centru-stânga, alcătuit din laburişti şi aliaţii lor, este creditat cu aproximativ 50 de mandate în urma scrutinului, faţă de aproximativ 67 câte ar obţine blocul de dreapta, sub egida premierului Benjamin Netanyahu, liderul Likud, cel mai important partid de dreapta.
Netanyahu e aproape sigur că va obţine un nou mandat de premier, nu e însă sigur cum şi cu cine va putea guverna. Are nevoie de 60 de deputaţi pentru a forma un nou guvern. Ascensiunea extremei drepte, inclusiv în propriul săpu partid, Likud, îi va da bătăi de cap şi l-ar putea obliga să deschidă coaliţia şi partidelor de centru.
Există mai multe explicaţii pentru acest continuă deplasare spre dreapta: revoltele din cadrul Primăverii arabe, tensiunile în creştere cu teritoriile palestiniene, unde Hamas a preluat controlul de facto asupra Fâşiei Gaza și ar putea obține controlul şi în Cisiordania, dar şi votul imigranţilor ruşi din Israel, care se îndreaptă preponderent spre dreapta dură. Mulţi dintre aceştia votează pentru naţionaliştii de la Israel Beiteinu, partid
