* A fost trimis în judecată, în decembrie 2011, de către procurorii DNA, iar în 2012, Curtea Supremă a întors dosarul la DNA
Pentru ca un parlamentar să fie arestat, reţinut sau percheziţionat, procurorii DNA vor fi obligaţi să ducă în Parlament întreg probatoriul, iar pe baza probatoriului senatorii şi deputaţii vor emite un fel de sentinţă în care spun dacă sunt sau nu de acord cu reţinerea, arestarea sau percheziţia.
Astfel, aleşii din legislativ îşi pun pielea la adăpost în faţa organelor de cercetare penală. Schimbarea legii nu este asumată încă de niciun politician, dar apare scrisă explicit în proiectul de modificare a statutului parlamentarilor. Parlamentarii se pregătesc astfel să oprească dosarele de corupţie care îi vizează direct, cel puţin procedurile de arestare şi percheziţie. Modificarea va transforma Comisiile Juridice din Parlament în tribunale politice paralele, iar viteza cu care parlamentarii doresc să-şi întărească imunitatea în faţa procurorilor este explicată şi prin faptul că în ultimii şase ani DNA a trimis în judecată 23 de parlamentari şi 15 miniştri. Potrivit conţinutului negociat de liderii grupurilor parlamentare pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului trebuie "să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată", dar şi "probele relevante" pentru care se solicită o astfel de măsură. În forma actuală, legea prevede că: "cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei de către ministrul Justiţiei". În forma propusă de parlamentari, procedura, prevăzută la articolul 24, se modifică astfel: "cererea ministrului Justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv car
