* o expoziţie pe această temă a fost prezentată, ieri, de specialişti de la Arhivele Naţionale şi Biblioteca Judeţeană
Una dintre fabricile de marcă ale Brăilei, fabrica de ciment, cunoscută sub denumirea de "Stânca", a ajuns astăzi să fie cunoscută doar din poveşti şi imagini. Ieri s-a vernisat la Biblioteca Judeţeană o expoziţie ce marchează împlinirea a 125 de ani de la ridicarea fabricii, din care au mai rămas doar amintirile. Moderatorul întâlnirii a fost şeful secţiei Colecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene, Ion Volcu.
În 1887, inginerul Ioan Cantacuzino, şcolit la Paris, a avut ideea înfiinţării unei fabrici de ciment după reţeta englezească a cimentului Portland, la modă în epocă. În 1888 a înfiinţat fabrica, având un capital de 430.000 de lei. În 1899, când fabrica a început să producă, investiţia s-a ridicat la peste un milion de lei. Era atunci cea mai modernă fabrică din sud-estul Europei, singura fabrică de ciment din România. În perioada ei de vârf, unitatea producea aproximativ 300 de tone de ciment pe zi, marca "Traian".
La Expoziţia universală de la Paris din 1900, fabrica brăileană a primit Medalie de argint. Iniţial a fost o societate în comandită simplă, apoi, în 1910, s-a transformat în societate anonimă pe acţiuni.
Consilier al Direcţiei Arhivelor Naţionale, Cristian Filip a precizat că în 1888 s-a ales Brăila pentru a se construi fabrica pentru că era rentabil din punct de vedere comercial, materiile prime şi produsul finit comercializându-se uşor pe apă. După criza economică din anii '30, peste 50% din acţiunile fabricii au fost cumpărate de o firmă belgiană din Anvers. În 1948, graţie regimului comunist, a fost naţionalizată şi transformată în fabrica de ciment "Stânca". Apoi, în 1981, s-a transformat în fabrică de materiale refractare. Zece ani mai târziu s-a constituit Societatea Comercială
