În 2006 era primul ministru al Sănătăţii care permitea spitalelor private să furnizeze servicii decontate din banii CAS. Acum devine primul care pune problema restrângerii ori chiar tăierii finanţării spitalelor private din contribuţiile colectate la FNUASS (Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate) prin Casa Asigurărilor de Sănătate.

Recentele declaraţii ale ministrului Eugen Nicolăescu au pus pe jar managerii spitalelor private, îngrijoraţi că ar rămâne fără o sursă importantă de profit, dând în schimb speranţe şefilor spitalelor publice, frustraţi că nu fac faţă concurenţei din cauza subfinanţării acutizate inclusiv prin scurgerea unei părţi importante a fondurilor către privaţi.

BIHOREANUL vă prezintă argumente şi contraargumente pentru fiecare din cele două poziţii, susţinute de reprezentanţii celor mai importante unităţi spitaliceşti din judeţ, Spitalul Judeţean şi Spitalul Pelican, emblematice pentru cele două forme de proprietate şi administrare - publică şi privată. Concluziile le pot trage, singuri, pacienţii.

Spitale publice închise, private finanţate

Săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii anunţa că prin noul contract-cadru dintre CAS şi furnizorii de servicii medicale, ce ar intra în vigoare la 1 martie, ar putea fi sistate plăţile din FNUASS către cele 66 de spitate private din ţară, iar din sumele astfel economisite (circa 10% din totalul banilor) vor fi dezvoltate programe pentru medicina de urgenţă, ATI, infarct, accident vascular cerebral ischemic şi traumă în cele 53 de spitale publice strategice. În rest, spunea Nicolăescu, serviciile în ambulator (analizele), internările de zi şi intervenţiile care nu se pot realiza în spitalele publice vor fi decontate în continuare de la bugetul sănătăţii.

Propunerea ministrului se baza pe o analiză potrivit căreia dezvoltarea spitalelor private s-a făcut cu fonduri