Imunitatea acordata parlamentarilor prin constitutie are rolul de a le acorda acestora protectie in fata oricaror tentative de intimidare. Ea trebuie sa garanteze "libertatea de actiune", nu sa se transforme intr-un "alibi pentru acoperirea ilegalitatilor comise", explica prof.univ. Ioan Stanomir.
"Constitutia Romaniei traseaza un cadru general ce defineste acest statut de protectie al parlamentarilor. Nu este vorba de o derogare de principiul egalitatii in fata legii, ci de masurile procesual penale autorizabile de catre reprezentanti. Nici o lege si nici un regulament al celor doua camere nu pot adauga la constitutie, extinzand sfera acestei protectii", a declarat pofesorul de drept constitutional Ioan Stanomir pentru Ziare.com.
Statutul parlamentarilor a fost adoptat - vezi ce modificari au fost facute
Intrebat care este motivul pentru care parlamentarii se bucura de aceasta imunitate, nu si alte categorii sociale, acesta a explicat: "Ratiunea de a fi a imunitatii este, traditional, aceea de a acorda protectie celor care ne reprezinta in fata oricaror tentative de intimidare. Ceea ce trebuie reafirmat este faptul ca maxima protectie se cere oferita in situatia in care este vorba de acte si de declaratii politice. In cazul laturii penale, un exces de protectie poate submina ideea de egalitate constitutionala in fata legii".
Dupa 1989, in general, in Romania tendinta a fost aceea de "a limita, constitutional vorbind, domeniul acoperit de latura penala a imunitatii", a mai explicat prof. Stanomir.
"In forma sa revizuita din 2003, constitutia Romaniei nu conditioneaza de nici un vot al camerelor urmarirea penala sau trimiterea in judecata a parlamentarilor. Este adevarat ca acordul camerelor este necesar in cazul autorizarii unor masuri esentiale pentru munca de investigare, cum ar fi perchezitia", a completa
