Tulburările tiroidiene pot sta în spatele stărilor de oboseală, nervozitate şi creşterii inexplicabile în greutate. Femeile sunt mai predispuse la îmbolnăvire Sursa: SHUTTERSTOCK
Tiroida, glanda de mici dimensiuni situată la baza gâtului, secretă două tipuri de hormoni care controlează practic întregul corp: reglează temperatura internă, metabolismul caloriilor, ritmul cardiac, digestia, acţionează asupra sistemului nervos şi ginecologic şi menţine sănătatea pielii, unghiilor şi a părului. Din cauza fluctuaţiilor hormonale, femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii la astfel de tulburări ale glandei, care pot apărea la pubertate, în timpul sarcinii sau după 50 de ani.
Cele mai cunoscute afecţiuni sunt hipertiroidismul - atunci când glanda e prea activă şi secretă mai mulţi hormoni decât e nevoie şi hipotiroidismul atunci când secreţia de hormoni tiroidieni e sub limita normală. Scăderea bruscă şi inexplicabilă în greutate, stările de nervozitate, diareea, ritmul cardiac rapid şi tulburările menstruale sunt principalele simptome ale hipertiroidismului. Tratamentul se bazează pe medicamente antitiroidiene, care să scadă producţia de hormoni.
Caloriile, arse mai greu
În contrast, o glandă „leneşă” provoacă de la creştere în greutate, oboseală, ritm cardiac lent, până la căderea părului, constipaţie, tulburări de memorie şi rezistenţă scăzută la efort. „Tiroida e responsabilă de metabolismul tuturor nutrienţilor: glucide, lipide şi proteine. Când activitatea ei e redusă- hipotiroidism- rata metabolismului e scăzută, iar arderile de calorii, mai lente. Chiar şi disfuncţiile tiroidiene minore pot avea efect de îngrăşare, în contextul sedentarismului”, explică expertul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi.
Medicul endocrinolog Dan Pereţianu susţine însă că nu există o legătură directă între hipotiroidism şi obezitate. „Obezitatea e provocată de
