După mai bine de 20 de ani, politicienii noştri n-au reuşit să elaboreze un cadru legislativ care să ne protejeze de infractorii din spaţiul virtual al internetului de genul celor care au instrumentat cel mai mare atac cibernetic la adresa siguranţei naţionale.
Operaţiunea de spionaj denumită “Octombrie Roşu” a avut implicaţii mult mai mari asupra siguranţei naţionale, conform aprecierilor făcute de specialiştii Serviciului Român de Informaţii, care spun că hackerii au vizat informaţii secrete privind politica externă, resursele naturale din Marea Neagră şi secrete economice şi politice din zona Mării Negre.
Aşezată în contextul Uniunii Europene şi al NATO, ameninţarea a fost una dintre cele mai mari din ultimii 20 ani, iar modul de operare conduce la concluzia că serviciile de spionaj se adaptează continuu şi constant la necesităţile momentului şi recurg la metode moderne de spionaj industrial şi economic, fapt ce presupune un răspuns pe măsură din partea instituţiilor care au datoria prin lege să protejeze informaţiile naţionale de importanţă strategică.
Până la acest atac cibernetic, probabil, foarte puţini dintre ştiau că SRI este autoritatea naţională în Cyber-Intelligence şi că acordă o atenţie prioritară acestui domeniu, în cooperare cu celelalte instituţii ale statului român şi cu partenerii externi, precum şi în parteneriat cu specialiştii din domeniul privat.
Raportat la gravitatea situaţiei, aşa cum reiese din toate analizele făcute de specialişti, n-ar fi lipsit de inters ca politicienii să lase la o parte interesele personale şi de grup şi să se aplece asupra legilor siguranţei naţionale pentru a asigura suportul necesar instituţiilor statului în protejarea informaţiilor siguranţei naţionale. Conform aprecierilor recente făcute de specialişti în domeniu, s-ar impune crearea unui corp de experţi în cadrul autorităţii naţionale din
