Directorii executivi ai firmelor de stat sunt şi preşedinţii consiliilor de administraţie ceea ce-i determină să fie mai relaxaţi Totodată chiar dacă vor, atât timp cât sunt interese politice, aceşti manageri au puţin şanse de reuşită Una din prevederile acordului cu Fondul Monetar Internaţional, România s-a angajat să aducă în fruntea companiilor de stat manageri privaţi, pentru a schimba modul în care acestea activează. Însă în condiţiile actuale şansele de reuşită ale unui manager de a avea succes în a-şi impune strategiile sunt foarte mici, este de părere Dan Orenstein, preşedintele grupului Orenstein Ostro and Associates. Specialistul financiar, care a activat ca director financiar la Elite România (actuala Strauss România - n.r.) şi controller financiar la Pepsi România, a explicat şi de ce în condiţiile actuale managerii aduşi din mediul privat au puţine şanse de reuşită. „Vă spun de la bun început că nu vor reuşi nimic managerii privaţi la companiile de stat. De ce nu vor reuşi? Unul din motive este chiar legislaţia actuală. Directorii executivi ai companiilor de stat sunt şi preşedinţii consiliilor de administraţie. Atunci când un director executiv greşeşte, într-o companie privată trebuie să răspundă în faţa bord-ului de acţionari. Dar în companiile de stat executivi, trebuie să răspundă în faţa consiliului de administraţie pe care îl conduce. Imaginaţi-vă că este aceeaşi situaţie ca atunci când te duci la o administraţie publică şi faci reclamaţie către şeful acelei administraţii. În instituţiile de stat cei care trebuie să rezolve problemele şefii respectivelor instiuţii şi te trezeşti că primeşti un răspuns exact de la cel pe care l-ai la reclamat”, a explicat Dan Orenstein, lasând să se înţeleagă faptul că în aceste condiţii este mai greu de responasbilizat. „Nu acuz pe nimeni din cei care au fost numiţi, dar va fi foarte greu”, a adăugat expertul finan