Prim-ministrul Victor Ponta a anunţat ieri că până la 1 februarie vor fi constituite comisia pentru revizuirea Constituţiei, precum şi comisia pentru modificarea Legii electorale.

Se intră astfel în linie dreaptă pentru schimbarea Legii fundamentale, care, potrivit calendarului anunţat de liderii USL, ar trebui să se încheie în luna iulie prin adoptarea noii Constituţii. Pentru validarea ei, Ponta anunţase deja anterior modificarea legii referendumului în sensul eliminării cvorumului de 50% plus un alegător, susţinut fiind în acest sens şi de raportul Comisiei de la Veneţia privind evenimentele din vara trecută.

Citeşte şi: Marea miză a revizuirii Constituţiei. Câte puteri se dau Preşedintelui?

Spre deosebire de ianuarie 2009, când comisia prezidenţială condusă de Ion Stanomir a publicat un raport în care accentul cădea pe întărirea rolului preşedintelui şi pe raporturile sale cu Parlamentul, acum USL se concentrează asupra diminuării rolului preşedintelui şi întăririi Parlamentului. Unele dintre modificările avute în vedere de Putere sunt însă susceptibile de încălcarea separaţiei puterilor în stat. Cele mai importante modificări au în vedere diminuarea rolului Curţii Constituţionale, modificarea statutului procurorilor în sensul „retrogradării" lor la condiţia de funcţionar public din aceea de magistrat, modificarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, schimbarea regimului imunităţii parlamentare. USL are majoritatea absolută în Parlament şi va putea adopta ce Constituţie va dori, dar Ponta a promis că modificările adoptate vor fi supuse judecăţii Comisiei de la Veneţia.

Reducerea rolului preşedintelui, mai uşor de zis decât de făcut

Dintre cele două componente mari ale USL, până acum, PSD s-a pronunţat în favoarea unui regim semiprezidenţial, în care preşedintele va continua să fie ales direct de popor, în vreme ce PN