”Deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă se sancționează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni”, se arată în modificările aduse astăzi de Parlamentul României la Statutul deputatului și judecătorului. Formularea e absolut aiuritoare și fascinantă. Conform textului în discuție, concediul este o sancțiune!

Orice persoană cu bun-simț, care a fost angajată pe o perioadă ceva mai lungă știe că, exceptând cazul firmelor falimentare sau în reorganizare, concediul este un drept, o recompensă, și nu o sancțiune. Are caracter de sancțiune doar în situația firmelor care trec prin situații financiare dificile când, în cele mai multe cazuri, îi lasă fără resurse pe cei trimiși în concediu (ceea ce nu e cazul parlamentarilor). În toate celelalte situații rămâne un privilegiu, chiar și când e vorba de un concediu fără plată (angajatul are nevoie de o perioadă de timp pentru a se implica/finaliza un proiect personal, să-și pregătească un examen, solicită un concediu sabatic etc.). Angajatul e cel care solicită concediul fără plată și trebuie să beneficieze de o mare înțelegere din partea angajatorului pentru a-l primi. Pentru că angajatorul care îi păstrează postul e obligat să găsească un înlocuitor pe o perioadă scurtă de timp, care ori nu are pregătirea celui aflat în concediu, ori până se adaptează la colectiv se încheie perioada de angajare, sau are pretenții financiare mai mari decât cel înlocuit (din cauza perioadei scurte de angajare). Există și varianta ca angajatorul să redistribuie sarcinile celui aflat în concediu fără plată către ceilalți angajați și chiar dacă îi recompensează pentru munca suplimentară pe care o efectueză, să genereze nemulțumiri în rândul acestora.

Mă rog, t