Henri Mathias Berthelot (7 decembrie 1861 – d. 28 ianuarie 1931), seful de Stat Major al generalului Joffre, cu care a colaborat în cadrul bãtãliei de la Marna (septembrie 1914), soseste în România în fruntea Misiunii militare franceze la 3/16 octombrie 1916. Sprijinã pe generalul Constantin Prezan, cãruia ia fost încredintatã comanda trupelor române în cadrul operatiilor militare de pe Arges si Neajlov (”Bãtãlia pentru Bucuresti”). Coplesitoarea superioritate militarã a inamicului provoacã înfrângerea armatei române la 20 noiembrie / 3 decembrie 1916 si retragerea în Moldova, devenitã centru al rezistentei românesti. Misiunea militarã francezã condusã de generalul Berthelot contribuie în cea mai mare mãsurã la refacerea armatei române în Moldova. Misiunea era alcãtuitã din 277 ofiteri, 37 piloti si observatori, 88 medici, farmacisti si veterinari, patru ofiteri de marinã, opt ofiteri de intendentã si 1.150 grade inferioare. Ofiterii francezi erau “creierul si inima tuturor scoalelor pentru toate specialitãtile, din toate centrele de instructie, cei mai pretiosi si devotati consilieri”. Potrivit istoricului Constantin Kiritescu, generalul Berthelot “întrunea în persoana sa toate calitãtile spiritului francez. Înflãcãrat în sentimente, metodic în actiune, a fost nepretuitul prieten de zile rele, ca si de zile bune. Participarea lui în refacerea armatei române, sfatul lui întelept, competent si dezinteresat, marea iubire ce ne-a arãtat în toate împrejurãrile l-au asezat în galeria ilustrilor binefãcãtori ai neamului. Armata si natiunea l-au rãsplãtit printr-o popularitate dintre cele mai duioase. În cele mai depãrtate colturi ale Moldovei refacerii, în cele mai ascunse cute ale frontului, era un freamãt de bucurie, când, pe drumul desfundat, se oprea automobilul din care cobora bunul general, cu înfãtisarea de urias, cu privirea prietenoasã si cu vorba înteleaptã