Februarie 20, 2013. Expresul Washington-Glory a plecat din gara de staţie. Ca de obicei, călători de toate felurile şi categoriile. Dincolo de orice deosebiri, de vîrstă, stare, ocupaţie etc., toţi poartă un singur bagaj: speranţa că vor fi printre cei puţini, aleşi de soartă să coboare din vagoane abia în gara finală. Locul unde nu există nimic deosebit, în afara unei certitudini: vor primi certificatul, atît de special, conferit muritorilor care "Au Făcut Istorie". Barack Hussein Obama al II-lea şi-a rezervat un loc în vagonul destinat preşedinţilor Statelor Unite, dar asta nu-i conferă vreun privilegiu; nici el nu ştie dacă va fi sau nu printre cei care vor putea spune că au provocat Istoria şi au reuşit să cîştige meciul. Ce l-ar putea ajuta? Ce i-ar putea sta împotrivă?

Binevoitorii consideră că Obama a scris deja primul rînd în cartea de istorie a Americii, în timpul primului său mandat, atunci cînd a semnat legea care deschide accesul oricărui american la o formă de asis-tenţă medicală, indiferent de starea sa materială, indiferent dacă are sau nu o asigurare acoperitoare. Statul asistenţei sociale, atît de hulit în ultima vreme prin Europa şi, mai ales, prin România, a cîştigat una dintre cele mai mari victorii în SUA! Nu toată lumea este de acord, însă, cu această evaluare. Plutesc în aer, şi nu fără temei, grave îndoieli privind capacitatea bugetului federal, prezentă şi viitoare, de a susţine financiar acest uriaş pas înainte pe calea civilizaţiei. Ajungem, astfel, la primul şi cel mai important obstacol, care l-ar putea da jos pe Obama din trenul către glorie: criza economică! Iar, în fundal, o criză socială încă şi mai plină de consecinţe politice. America nu a fost niciodată o societate a consensului. Dimpotrivă, a fost împărţită, adesea fără punţi, între opţiuni şi politici radical diferite. Alternarea la putere a republicanilor şi a democraţilor