Colegă de an cu George Emil Palade, discipol al profesorului Francisc Rainer, un bun pediatru care a urmat calea cercetării de laborator, dr. Natalia Neagu a studiat embriogeneza cordului, unde chiar are priorităţi mondiale la elucidarea septării cordului şi dezvoltarea craniului. Amintiri nostalgice despre aceasta – anul trecut s-a împlinit un secol de la naşterea sa – sunt evocate astăzi de dr. Mihai Neagu Basarab.
Evocare la centenar Încep să scriu această evocare azi, 14 august 2012, zi în care, dacă ar mai fi trăit, mama mea ar fi împlinit 100 de ani. Faptul n-ar fi fost imposibil, colege de şcoală ale ei au depăşit cu succes această vârstă, care mie mi se pare foarte plauzibilă, întrucât unul din primele lucruri pe care l-am învăţat de la ea a fost că toţi oamenii trăiesc 100 de ani, după care unii se duc în Rai, iar alţii în Iad, în funcţie de cum s-au purtat cu semenii lor, de cum au trecut prin viaţă.
Mai întâi însă, aş dori să vă povestesc cum am ajuns să elaborez acest text. În septembrie 2001, am primit de la doctorul Th. Enăchescu o scrisoare din care citez: „Dragă Mihai, la Centrul de Antropologie «Fr. I. Rainer», directorul onorific de azi – în urma decesului acad. Şt. M. Milcu – acad. Constantin Bălăceanu Stolnici a propus să fie aniversată şi d-na dr. Natalia Stoenescu-Neagu. Evident, am îmbrăţişat această idee. În acest sens, de curând, când am fost operat pentru o hernie de mult timp neglijată, de eminentul chirurg dublat de un om de o mare calitate – e vorba despre fratele Ştefan –, i-am propus şi lui să facă pe linie familială diligenţele necesare şi în primul rând să ia contact cu tine. Fiindcă nu aş vedea realizarea unei evocări corespunzătoare fără ajutorul tău. Fiind informat că vei veni în curând în ţară, ţi-aş fi îndatorat dacă mi-ai telefona. În aşteptare, cu cele mai bune sentimente şi aprecieri deosebite, Dr. Th.