• acestia nu se mai regăseau în sistem în baza Legii Educatei Nationale, fiind transformati în profesori pentru învătămînt primar sau preprimar dacă aveau studii superioare, sau obligati să meargă la facultate • sindicatele si Ministerul Educatiei au ajuns la un consens în interesul acestor categorii de dascăli • Învătătorii si educatoarele revin în sistemul de învătămînt în forma teoretică, după ce o vreme nu s-au mai regăsit pe statele de plată, fiind înlocuit statutul aceastei categorii de cadre didactice cu cel de învătători pentru învătămîntul primar sau preprimar dacă aveau studii superioare sau trecute în acte cu acest statut, dacă aveau dosarul pus la punct ca să dovedească specializările făcute de-a lungul anilor. În urma unor discutii dintre reprezentantii Ministerului Educatiei Nationale si ai principalelor federatii sindicale, inclusiv a FSLI, de care tin angajatii învătămîntului nemtean, s-a căzut de comun acord ca învătătorii si educatoarele care au făcut licee pedagogice si nu au studii superioare, să rămînă la stadiul actual, fără a fi obligati să urmeze facultăti. În felul acesta se modifică Legea Educatiei Nationale în favoarea a circa 40.000 de angajati din învătămîntul românesc, care riscau să îsi piardă posturile dacă nu se făceau studenti în perioada următoare. Concret, documentul are drept obiectiv clarificarea situatiei cadrelor didactice care ocupă functiile de educatoare sau învătător. „Prevederile art. 247 din Legea nr. 1, intrată în vigoare în luna februarie 2011, scoteau în afara legii functiile didactice de educator si învătător. Astfel, se anula o traditie de un secol a învătămîntului românesc, fiind unanim recunoscut faptul că scoala normală si, mai tîrziu, liceul pedagogic, au format dascăli de mare valoare, o categorie profesională deosebit de importantă în comunitate, care însă nu ar mai fi putut fi mentinuti în sistem“, se arată în