Dialogul de mai jos s-a născut în urma audierii pledoariei publice, în arealul universitar militar, a rezultatelor unui demers ştiinţific util înţelegerii lumii militare de mâine. În contextul unei priviri de ansamblu, asupra convulsiilor geopolitice prezente, câteva dintre afirmaţiile lui Liviu Gorgos, colonel în armata ţării, mi s-au părut a fi tot atâtea invitaţii la interogaţii ce capătă limpeziri în interviul de mai jos.
De la Davos la G-20
- Pe cine mai interesează azi, în vremuri de criză economică, un demers ştiinţific consacrat, cu îndârjire, puterii militare şi securităţii statului român?
-Demersul la care faceţi referire vizează aspecte generale ale relaţiilor stabilite, în etapa actuală, între cele două concepte, în condiţiile în care există o preocupare tot mai evidentă a comunităţii internaţionale, de a face faţă provocărilor tot mai mari, ce pun în discuţie sentimentele de securitate resimţite, atât la nivel individual, cât şi la nivelul grupurilor sociale – începând de la nivelul grupurilor de interese de orice natură, la acela al statelor şi al comunităţii internaţionale.
Eu şi îndrumătorul meu, din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare, profesorul universitar dr. Adrian Cernăianu, susţinem ideea că această criză se poate complica antrenând, în situaţii conjuncturale nefericite, alte tipuri de crize: societale, interculturale, interetnice, inter-religioase sau de altă natură ce pot degenera în crize politico-militare.
Situaţiile de criză pot evolua în raport de intenţiile, dar şi de capacitatea liderilor politici, militari, sau a altor lideri de opinie cu putere de influenţă la nivel naţional, regional şi internaţional de a gestiona sau influenţa situaţiile respective. Astfel de personalităţi, politice prin definiţie, chiar dacă nu-şi arogă neapărat un asemenea statut, sunt determinante, cel mai ade
