Întrebare: La reuniune s-au discutat şi alte teme.

Răspuns: Poziţia statelor membre ale Uniunii Europene a fost extrem de diferită, motiv pentru care hotărârea finală a fost de maniera “o să ne reunim din nou“. Au fost poziţii care erau conduse spre o diluare a structurilor U.E., ca de exemplu ţările să colaboreze doar în urmărirea infractorilor, dar au fost şi discuţii referitore la gestionarea modelelor de urmat şi analizării cauzelor reale care au dus la această situaţie.

Î.: Care au fost concluziile referitoare la cauze?

R.: S-a ajuns la concluzia că ar fi două: de reglementările şi capacitatea băncilor.

Î.: Dar în ce priveşte modelele de urmat în eradicarea cauzelor?

R.: Şi aici s-au identificat două posibilităţi, asupra cărora nu s-a ajuns la un consens: căutarea vinovaţilor sau “îngroparea morţilor” (tradus în viaţa cotidiană: modelul islandez sau cel grecesc).

Î.: Chiar nu există nici un consens în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene?

R.: Există cel prin care criza din zona euro nu poate fi salvată decât dacă ţările din Uniunea Europeană (care formă a Uniunii?) vor avea un buget comun şi impozite comune.

Î.: Această soluţie nu înseamnă crearea Statelor Unite ale Europei?

R.: Înseamnă exact acest lucru, însă varianta discutată nu este intocmai cu cea a Statelor Unite ale Americii.

Î.: Care este diferenţa?

R.: Ceea ce se gândeşte pentru Europa este o variantă supercentralizată, variantă care nici pe departe nu seamănă cu cea americană. Noi vorbim de un Pact bugetar european, care înseamnă cenzura bugetelor naţionale şi alte multe instituţii care cer o ultra centralizare. Acest lucru nu ar fi acceptat în S.U.A.

Î.: Ce se poate spune în finalul acestui interviu?

R.: În urma Reuniunii speciale a Consiliului European din 22-23 noiembrie 201