Ideea că unui “mort” i-au fost prelevate organele îngrozeşte, în lipsa informării şi educaţiei cetăţeanului despre această practică, devenită banală în ţările civilizate din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, la Spitalul Judeţean Timişoara, dacă în anul 2009 s-au înregistrat 3 prelevări de organe, în 2010, din cei 21 de pacienţi declaraţi în moarte cerebrală, în cazul a 15 dintre ei familiile şi-au dat acordul pentru prelevarea unor organe. În 2011 au fost 19 prelevări. Cel mai controversat este faptul că toţi vom fi obligaţi să specificăm pe cardul de sănătate electronic, pe care îl vom primi în 2013, dacă vrem să ne donăm organele sau nu, după moarte. Unii medici susţin că acest lucru va avea efecte negative, fiindcă oamenii se vor feri să dea un verdict. Dimpotrivă, Asociaţia Beneficiarilor de Transplant din Vest Timişoara susţine acordul prezumtiv, în ceea ce priveşte donarea propriilor organe. “Acordul prezumtiv în ceea ce priveşte donarea propriilor organe este un lucru bun, fiindcă atât cât eşti în viaţă, îţi poţi decide tu soarta şi ce vrei să faci cu propriul trup. Nu trebuie să decidă alţii pentru tine”, a declarat Gheorghe Berinde, preşedintele asociaţiei. Cardul Electronic de Asigurări Sociale de Sănătate trebuie să fie distribuit în prima parte a anului 2013, costul acestuia fiind suportat din bugetul Ministerului Sănătăţii, Compania Naţională ”Imprimeria Naţională” coordonând procesul de realizare a suportului din plastic. Documentul va conţine datele de identificare ale posesorului: numele şi prenumele, codul unic de asigurat (format din 20 de caractere şi diferit de CNP), precum şi informaţii medicale despre deţinător. Astfel, cardul va permite atât identificarea calităţii de asigurat - lucru care va certifica utilizarea corectă a fondului de asigurări sociale de sănătate pentru pacientul care s-a prezentat la medic – cât şi accesul medicilor